Țara Surâsului Fr. Lehar

Sâmbătă, 4 februarie 2023, ora 18:30

Sala Teatrului

aprox. 2 ore 30 min, o pauză

Operetă

„Țara surâsului” este o operetă romantică în 3 acte de Franz Lehar.

Libretul aparține lui Ludwig Herzer și Fritz Lohner – Beda după o inspirație antecedentă a lucrării ,, Die gelbe Jacke” (Tunica galbenă) de Victor Leon.

Acțiunea se desfășoară la Viena și Pekin în anul 1912. Premiera mondială a operetei „Țara surâsului” a avut loc pe 10 octombrie 1929 la Teatrul Metropol din Berlin.

Premieră la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” a avut loc pe data de 19 iunie 2022.

Cumpără bilete

Artiști

Distribuție

Regia artistică LUCIA CICOARĂ-DRĂGAN
Scenografia și costume DANIELA VLĂDESCU
Coregrafia MIHAI MÎNDRUȚIU
Pregătirea muzicală SILVIA ȚIGMEANU, NATALIA GRIBINIC, ANDRADA ȘTEFAN
Producție NICOLETA ONAȘ
Maestru lumini THEODOR PETRICILĂ
Maestru sunet DENIS MUSTAFA

Soliști LAURA EFTIMIE, RĂZVAN SĂRARU, IULIAN BRATU, MIRCEA GĂVAN, IULIA STĂNEI, AURELIAN GHIȚOI, DAIANA GAVRILESCU, OCTAVIAN MINEA, PETRE BULGARU, ROBERT SAFTA, IONUȚ NEAGU, CRISTIAN PARMAC, SILVIU VIZAN, SEBASTIAN PASCALE, ANDREI BĂICAN, EUGEN FLOREA, LUMINIȚA CRISTEA, MARIAN IRIMIA, GABRIELA DOBRE, GAROFIȚA GÂDEI, ELENA VÂJOREL, VERONICA RACEALĂ, RALUCA DĂRĂBAN, IONUȚ BOANCHEȘ, ș.a.

Conducerea muzicală TIBERIU DRAGOȘ OPREA

Maestru cor ADRIAN STANACHE

Orchestra, Corul și Baletul Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”

Dirijor

TIBERIU DRAGOŞ OPREA
Soprană

LAURA EFTIMIE
Tenor

RĂZVAN SĂRARU
Bariton

IULIAN BRATU
Bariton

MIRCEA GĂVAN
Tenor

AURELIAN GHIȚOI
Soprană

DAIANA GAVRILESCU
Bariton

OCTAVIAN MINEA
Bariton

CRISTIAN PARMAC
Tenor

SILVIU VIZAN
Bariton

MARIAN IRIMIA
Mezzosoprană

GABRIELA DOBRE
Soprană

VERONICA RĂCEALĂ

IONUȚ BOANCHEȘ

Dirijor

TIBERIU DRAGOŞ OPREA

Visul unui copil cu vioara în mână s-a materializat în premii naționale până în clasa a 12-a cand a schimbat arcușul cu bagheta, iar de la debutul la pupitru din 1997, 10 ani mai târziu, Tiberiu Dragoș Oprea devine co-fondator al Filarmonicii Pitești, munca si daruirea fiindu-i recunoscute prin “Premiul de Excelenţă” pentru “performanţa de a fi primul dirijor al unei filarmonici pe care multă vreme piteştenii doar au visat-o”.

Născut într-o familie de muzicieni, dirijorul Tiberiu Dragoş Oprea este licenţiat al Universităţii Naţionale de Muzică – Bucureşti, secția dirijat de orchestră la clasa maestrului Ludovic Bacs, absolvind totodată şi cursurile de Master. Între anii 2009 – 2018, a fost dirijor colaborator al Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian – Bucureşti, unde a susţinut premiere, spectacole, concerte de Gală. În prezent activează ca dirijor al Teatrului Național de Operă și Balet Oleg Danovski – Constanța.

Tiberiu Dragoş Oprea este invitat permanent al Filarmonicilor Ion Dumitrescu – Râmnicu-Vâlcea, Paul Constantinescu – Ploieşti, Banatul – Timișoara, Mihail Jora – Bacău, Orchestrei de Cameră Radio, Filarmonicii Botoșani, Orchestrei Simfonice Bucureşti, colaborand şi cu orchestrele filarmonicilor Transilvania – Cluj, Oltenia – Craiova, Brașov, Oradea, Arad, ș.a.m.d.

Sub semnul centenarului României, în decembrie 2018 Tiberiu Dragoş Oprea a susținut un concert alături de Orchestra de Cameră Radio dedicat în întregime compozitorului român Sabin Dragoi, eveniment cu ocazia căruia dirijorul a primit distincția „Ordinul Centenar”. În martie anul 2019, Tiberiu Dragoş Oprea a dirijat concertul de închidere a celei de-a XX-a ediţii a Guitar Art Festival din Belgrad, iar în aprilie a fost invitat pentru o serie de concerte în Matera, capitala culturală europeană în 2019. În iulie 2019 la Râmnicu Vâlcea, a dirijat Carmina Burana într-un concert dedicat Zilelor Imnului Național, iar în septembrie a deschis stagiunea Filarmonicii din Ploiești cu un program integral Paul Constantinescu, un concert eveniment în cadrul Festivalului „George Enescu”. În ianuarie-februarie 2020, Tiberiu Dragoș Oprea a repurtat succese extraordinare în Germania și Austria, cu ocazia unui turneu alături de New Vision Symphony Orchestra. Concertele au avut emblema „The very best of John Williams and Hans Zimmer”. Festivalul „Opera Nights” – 2021 de la Hunedoara l-a avut deasemenea invitat, alaturi de Teatrul de Opera Oleg Danovski din Constanta, pentru a conduce spectacolul Trubadurul.

Anii i-au șlefuit măiestria și aprecierea a venit prin colaborări dintre care mentionam colaborarile cu artişti vocali de marcă: Felicia Filip, Pompeiu Hărăşteanu, Daniela Vlădescu, Bianca Ionescu, Florin Georgescu, Valentina Naforniţă, Diana Ţugui, Florin Estefan, Ionuţ Pascu, Madeleine Pascu, Răzvan Săraru, Maria Miron, Irina Iordăchescu, Mediana Vlad, Cezar Ouatu, Alfredo Pascu, Doina Scripcaru. Deasemenea, interpretează alături de artişti instrumentişti renumiţi, precum: Valentin Gheorghiu, Liviu Prunaru, Andrei Ioniţă, Cristina Anghelescu, Luiza Borac, Horia Mihail, Răzvan Suma, Alexandru Tomescu, Andre Parfenov, Gabriel Croitoru, Razvan Stoica, Horia Maxim, Mirabela Dina, Alexandru Anastasiu, Ion Bogdan Ștefănescu, Sorin Petrescu, Matei Ioachimescu, Stan Zamfirescu, ș.a.

Tiberiu Dragoş Oprea a absolvit Liceul de muzică Dinu Lipatti – Bucureşti, secția vioară. De la o vârstă fragedă, a obținut premii de tehnică şi interpretare la concursuri interşcolare, premiul I la Concursul Naţional de Interpretare (Bucureşti 1988), premiul III la Concursul Lira de Aur (Suceava 1989) şi a concertat ca solist violonist cu Filarmonica Oltenia – Craiova (1987). 1990 este anul în care începe seria turneelor în străinătate alături de Orchestra Filarmonică a Tineretului Bucureştean, devenind concertmaestru şi solist al acestui ansamblu. Între anii 1990-1994, Tiberiu Oprea îşi adaugă în palmaresul prezenţelor scenice, concerte în transmisiune directă la Radiodifuziunea Română şi recitaluri în cadrul fundaţiei Mihail Jora, pe scenele Ateneului Român, UNMB, ș.a.

Violonist cu un frumos palmares, bagheta este însă cea care l-a consacrat. Tiberiu Dragoş Oprea debutează la pupitrul Orchestrei Tineretului Bucureştean, la Sala Parlamentului, si este invitat apoi să conducă orchestra Jeunesses Musicales la Festivalul de la Belfort, Franţa 1997. Asimilând cunoştinţe şi în domeniul dirijatului vocal-simfonic cu maestrul Valentin Gruescu, încă din studenție tânărul dirijor şi-a îmbogăţit experienţa artistică conducând si ansambluri corale precum Voces Primaverae, Camerata Danubii, corul Madrigal.

Din anul 2002, a activat ca Asistent Universitar al Catedrei de Muzică a Universităţii Piteşti şi iniţiator al orchestrei universităţii. Pentru contribuţia sa ca dirijor şi organizator, primăria Piteşti i-a decernat titlul de „Protector al Artelor”, iar în 2008, Tiberiu Dragoş Oprea a primit “Premiul de Excelenţă” pentru “performanţa de a fi primul dirijor al unei filarmonici pe care multă vreme piteştenii doar au visat-o”.

„Tiberiu Oprea este deja un stil în arta conducerii muzicale, un autentic artist al baghetei, o autoritate în tehnica dirijorală. Fineţea şi coloratura sunt cel puţin două din însuşirile măiestriei d-sale.” – Serghie Bucur, Euphonia nr. 4, iunie 2011.

“…… forţă, hipersensibilitate, spirit creator, modest, de un bun simţ copleşitor, atribute pe care le emană la tot pasul, iar asta, alături de atingerea aripii de geniu demiurgic muzical-simfonic, cucereşte.” – Aurora Ababei, februarie 2020.

Soprană

LAURA EFTIMIE

Soprana Laura Eftimie a absolvit Facultatea de Arte Secţia Canto a Universităţii “Ovidius” la clasa prof. Ioan Ardelean şi studiile de Masterat ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti la clasa prof. Georgeta Stoleriu. Este laureată la numeroase concursuri naţionale şi internaţionale de Canto şi are o bogată activitate artistică, susţinând numeroase recitaluri şi concerte atât în ţară, cât şi în străinătate. În prezent este profesor de canto la Colegiul Naţional “Regina Maria” din Constanţa şi solistă la Teatrul Național de Operă și Balet “Oleg Danovski”. Din repertoriul său amintim: Regina Nopţii – “Flautul Fermecat”, Violetta – “Traviata”, Zerlina – “Don Giovanni”, Gilda – “Rigoletto”, Anina – “O noapte la Veneţia”, Rosalinde – “Liliacul”, ş.a.

Tenor

RĂZVAN SĂRARU

Tenorul Răzvan Săraru este licenţiat al Universităţii Naţionale de Muzică – Bucureşti, la clasa prof. Ionel Voineag. A participat la cursuri de măiestrie organizate de Virginia Zeani, Grace Bumbry, Raina Kabaivanska, Tom Krause, George Emil Crăsnaru. Semifinalist la Concursul “Regina Elisabeta” – Buxelles, Marele Premiu la Concursurile “Ionel Perlea” şi “Paul Constantinescu”, Premiul de excelenţă al Uniunii Criticilor şi Muzicologilor din România, pentru rolul Alfredo Germont din Proiectul “Traviata 150”. A susţinut numeroase spectacole şi concerte pe importante scene din România şi din străinătate: Germania, Japonia, Elveţia, Polonia, Austria, etc.

Bariton

IULIAN BRATU

Absolvent al Facultății de Arte (specialzarea interpretare muzicală) din cadrul Universității “Ovidius” din Constanța, artistul liric Iulian Bratu a studiat arta cântului sub îndrumarea profesorilor Constantin Jurascu, Corneliu Solovastru și Aida Abagief. La ora actuală se bucură de aprecierea publicului constănțean pentru aparițiile sale în diferite roluri din spectacolele Teatrului Național de Operă și Balet “Oleg Danovski”, dar și pe alte scene.

Bariton

MIRCEA GĂVAN

Tenor

AURELIAN GHIȚOI

Soprană

DAIANA GAVRILESCU

Bariton

OCTAVIAN MINEA

Bariton

CRISTIAN PARMAC

Tenor

SILVIU VIZAN

Bariton

MARIAN IRIMIA

Mezzosoprană

GABRIELA DOBRE

Absolventă a Universităţii “Ovidius”, Facultatea de Arte, secţia canto clasic, arta spectacolului, a urmat cursurile prof. Aida Abagief, Pompeiu Harasteanu, Florenţa Marinescu, Lucia Cioară şi Mariana Popescu şi master cu Gheorghe Crâşnaru şi Maria Slatinaru Nistor. De asemenea, este absolventă a cursurilor de producător delegat pentru teatru în cadrul programului SCENART, în colaborare cu ACADEMIA TEATRO ALLA SCALA. Din anul 1990 este angajata Operei Constanţa, pe scena căreia a evoluat în peste 30 de titluri de operă şi operetă. Alături de T.N.O.B. “Oleg Danovski” a susţinut spectacole pe scene din: Spania, Olanda, Belgia, Franţa, Italia, Germania, Austria. A interpretat numeroase roluri solistice în precum: “Traviata”, “Rigoletto”, “Nunta lui Figaro”, “ Cavalleria Rusticana”, “Liliacul”, “Văduva veselă”, Lyssistrata”, “O noapte furtunoasă”, ş.a.

Soprană

VERONICA RĂCEALĂ

A absolvit cursurile Liceului de Artă „Hariclea Darclee” – Brăila, specialitatea pedagogie muzicală şi ale Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Vespasian Lungu” – Brăila, specialitatea canto clasic, profesor Mariana Iordache. În timpul anilor de liceu, a activat în corul Liceului de Artă şi în corul Liceului Pedagogic „D.P. Perpessicius” – Brăila, ca solist vocal, avându-i ca dirijori pe domnii profesori Ştefan Lupu şi Marcica Lupu, coruri cu care a participat la diverse concursuri în localităţi din ţară şi din Rusia, Polonia, Grecia şi Slovacia. A absolvit Facultatea de Arte, Catedra de Interpreatare Muzicală – Canto Clasic, a Universităţii „Ovidius” – Constanţa, la clasa Profesor Universitar Dr. Nicoleta Florenţa Marinescu. În acelaşi timp a studiat la Şcoala Populară de Artă – Constanţa, cu doamna profesor Gabriela Popescu – Ţigănaşu. După absolvirea facultăţii, devine artist liric la Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” – Constanţa, în corul dirijat de Maestrul Adrian Stanache. În cadrul Corulului Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” participă la spectacole susţinute de instituție în turnee din ţară şi străinătate. Repertoriul său cuprinde și roluri solistice în spectacole precum: „Căsuţa Poveştilor”, „O Sole Mio”, „Magic Swing”, „Micuţa Dorothy” de Marius Ţeicu, cu rolul Ţic-Ţic, „Hansel și Gretel” de Engelbert Humperdinck, cu rolul Zorilă, Opera „Rigoletto” de Giuseppe Verdi, cu rolul Paj şi în Opera „Turandot” de Giacomo Puccini, cu rolul Liu. În prezent este înscrisă la cursurile de Master din cadrul Facultății de Arte, Universitatea Ovidius Constanța, la clasa de canto a doamnei profesor Nicoleta Ardelean.

IONUȚ BOANCHEȘ

Media

Galerie foto

Despre

Rezumat

Cuvântul regizorului

„Țara surâsului” este o operetă romantică în 3 acte de Franz Lehar.

Libretul aparține lui Ludwig Herzer și Fritz Lohner – Beda după o inspirație antecedentă a lucrării ,, Die gelbe Jacke” (Tunica galbenă) de Victor Leon.

Acțiunea se desfășoară la Viena și Pekin în anul 1912. Premiera operetei „Țara surâsului” a avut loc pe 10 octombrie 1929 la Teatrul Metropol din Berlin.

Aș putea să descriu această minunată călătorie pe aripa unui vis prea frumos spre a rămâne veșnic adevărat. Lucrarea toată este o bijuterie strălucitoare ce te poartă într-o lume aparte unde toate necazurile se pierd în neant. Muzica e terapia spirituală a oricărui suflet iar povestea noastră aduce în lumină iubirea. Iubirea dintre patru inimi îndrăgostite: Liza cu Sou Chong, Gustav cu prințesa Mi, care în cele din urmă se despart din cauza mentalităților diferite de cultură, tradiție, obiceiuri și gândire.

Opereta este lipsită de un Happy End, dar compoziția și inspirația ariilor, a duetelor și a părților corale i-au adus lui Lehar succesul și faima binemeritată. Fiind bun prieten cu marele G. Puccini , Lehar s-a lăsat purtat de valul operei în care vocile urmăresc tehnica vocală a stilului belcanto.

Personajele își aprind iubirea din prima clipă, iubirea lor e puternică, iubirea lor nu se destramă. Iubirea lor se sacrifică prin despărțire și mai ales suferință imaginându-și același soare care le va încălzi sufletele chiar și atunci când sunt departe unul de celălalt, îmbrățișând imensele răscoliri sufletești. De aceea pe afiș am gândit în prim plan silueta unei splendide femei care merge spre infinit luând cu ea un imens buchet de inimi în loc de roșii trandafiri. Ea se întoarce în lumea ei de unde a venit, ținând în inimă dragostea lui, luând cu ea iubirea înfocată și imensitatea auratelor trăiri. Acesta este simbolul iubirii în care cele două perechi minunate de îndrăgostiți își spun pentru totdeauna adio. Dragostea lor se transformă în fantezia unui vis minunat. O frumoasă poveste de iubire!

Viena de la începutul secolului 19.

Liza, alintata fiică a contelui Ferdinand von Lichtenfels  se îndrăgostește de prințul  Sou- Chong, care este atașat al Ambasadei  Chineze la Viena. Aura lui exotică și felul său  de a fi „altfel”, o fascinează.

La vila contelui Ferdinand  von  Lichtenfels, are loc petrecerea organizată  în onoarea fiicei sale Liza cu ocazia obținerii premiului I la călărie.

La această serată este invitat și prințul Sou Chong încântat de frumusețea Lizei.  Urmează prima întâlnire având ca pretext, o ceașcă de ceai. Din dorința arzătoare de- a rămâne un pic singuri, simt chemarea inimilor și șoapta  cuvintelor dulci de iubire, îndrăgostindu-se reciproc în primăvara de april al vieții lor. Flori de măr și liliac, parfum îmbătător, mireasma iubirilor.  La această serată absolut încântătoare, Sou Chong  este căutat de Taschi, omul său de încredere care îi aduce o veste foarte importantă. Din acea  telegramă primită, Sou Chong  află de investirea sa într-o funcție de mare rang în țara sa. El trebuie să părăsească Viena ca mâine în zori să plece spre China. 

Liza ia o hotărâre pe moment,  cere binecuvântarea tatălui său și pleacă alături de el în China.

Sfârșitul actului I și PAUZA 

Intrăm într-o altă lume, China cu obiceiurile și tradițiile lor milenare, pagode, ornamente, costume,  caligrafie și pictură, dragoni, sculpturi, mătăsuri.

La sosirea în China, urmează pentru Sou-Chong marea CONFERIRE  a TUNICII SACRE, simbol  al supremului  Om la conducerea țării. În dimineața zorilor cele patru viitoare mirese își fac apariția împreună cu alte patru însoțitoare fecioare, la un cântec și dans ritual unde își exprimă bucuria de a deveni soții de mare rang. Liza își trăiește clipele ei de iubire și fericire învățând să se obișnuiască cu tot „noul” care i se pregătește. Ea nu știe încă de nuntă, dar când va afla, îi va fi foarte greu. De festivitatea „ TUNICII SACRE” știe, însă nu are voie să asiste. Totuși îi dăruiește iubitului ei un medalion cu poza ei. Sou- Chong pare foarte mișcat de cadou și îl pune la gâtul său asigurând-o că este cu adevărat  mărturia dragostei supreme. Liza se retrage îmbătată de iubire așteptându-și iubitul după ceremonie. Va veni, se vor iubi, vor zâmbi cu dragoste  și fericire. 

 Odată cu zorii dimineții se adună invitații nobili și domni din înalta societate chineză precum și invitați de prin alte țări și continente.

Pregătirea festivității este acompaniată de o muzică superbă din suita Baletului chinezesc –partea  I.

Aici sosesc stegarii, apoi se prezintă dragonul sub o formă interesantă și  în mare fast.

Baletul aduce un mare aport la compoziția acestei suite, defilări, dansuri și mai apoi prezentarea TUNICII SACRE  urmată de sosirea lui SOU-CHONG.  Totul se petrece într-o sobrietate de astfel de  sărbătoare de mare rang.  Imnul de slavă răsună imediat de la sosirea prințului. Ritualul preoților ce oficiază ceremonia are o ținută măreață, răspunsul corului în vocalize orientale dau o nuanță deosebită contextului în care ne aflăm.Gongul este specific și întotdeauna prezent în ritualurile sacre. Păstrătorul legilor respectiv unchiul TSCHANG a pus iubirea lui SOU-CHONG pe ultimul plan, neținând cont de sentimentele sale de iubire pentru Liza.

După investire apar personajele noi, micuța Mi și  Nuky – eunucul șef  urmat apoi  de dojana unchiului Tschang pentru apariția lui Mi  îmbrăcată în rochie de tenis.

Nu este scutit nici Sou-Chong de o sumedenie de lucruri  „neplăcute” care nu-i plac unchiului. Exemplul este accentul de dispreț și indiferență ce-l poartă Lizei. Insistă asupra căsătoriei cu cele patru femei din dinastia PALUNDEN amenințându-și nepotul  cu  „femeia albă” care după căsătorie nu mai are ce căuta la palat. Și chiar dacă rămâne.. va fi  sclavă  sau concubină. Trece investirea  iar Sou Chong aleargă cu inima plină s-o îmbrățișeze pe Liza acolo în grădină unde ea îl așteaptă.Liza din nou împreună cu dragostea ei în paradisul fericirilor. După plecarea celor doi îndrăgostiți, apare prințesa Mi însoțită de Nuky -eunucul șef. Câteva picanterii ușoare distrează publicul și ne introduce în lumea  prințesei  Mi  înconjurată de fete tinere și vesele ce știu a dansa frumos.

Pe neașteptate își face apariția Gustav, nu altul decât cel ce în actul 1 i-a cerut mâna pentru căsătorie. Fiind refuzat acceptă titlul de cel mai bun prieten. Își merită titlul fiindcă vine ca  atașat al  ambasadei din Viena  la Pekin . Nimic întâmplător, dorește să afle dacă Liza este fericită, dacă o duce bine. Strecurându-se în palat, îl întâlnește pe Nuky de la care află de căsătoria prințului cu cele patru soții. Cu bucurie se întâlnește cu Liza care nu știa nimic de căsătorie, astfel află de la el toată această poveste. Apare Sou-Chong alături de Tschang în drumul spre oficierea  căsătoriei sale.

Întrebat de Liza dacă este adevărat, Sou-Chong confirmă  acest lucru însă conturează ideea unui eveniment formal pentru el.  Sou-Chong o asigură încă o dată pe Liza că  este o ceremonie formală.

Rămas la urmă, Tschang  mărturisește Lizei și lui Gustav tocmai contrariul spunând: „ După căsătorie , femeia albă nu poate rămâne în căminul său” Din clipa aceasta relația lor se îndreaptă spre o despărțire definitivă. Motivul? Legile lor milenare și rigide.

Urmează suita  de balet chinezesc partea a IV a; aici se oficiază căsătoria celor patru mirese cu prințul.

La sfârșitul suitei apare Liza care acum este fermă pe situația ei, dorește reîntoarcere în patria ei fiindcă și-a dat seama de gravitatea situației : Nunta nu a fost formală.

Și gingașa prințesă Mi împarte aceeași soartă tristă cu a  Lizei. Duetele Mi – Gustav spun totul despre iubirea lor care se destramă din aceleași motive. Sou – Chong încearcă să câștige timp, de aceea bate din gong și amenință  supușii  cu pedeapsa capitală în cazul în care Liza reușește să fugă.

Sou Chong numai cu el îngână „ A fost un vis ce s-a sfârșit”  Aici cade cortina actului al II lea

Actul al III se deschide cu un suav tablou de cânt și poezie alături de prietenele ei din palat. Unele cântă la harfe, altele citesc textul din cartea lor de cântece.

Un moment vesel ni-l oferă talentatul Nuky prin conversațiile sale cu diverse persoane,  luminând puțin norișorul ce a ascuns  bucuriile. Micuța Mi își cântă cu tristețe  despărțirea de drăguțul ei „ scump”. Tschang intervine în ajutorul Lizei de a fugi, mulțumindu-i în cele din urmă pentru sacrificiul făcut. Liza cu Gustav urmează drumul indicat de preot iar din senin în fața lor apare Sou-Chong. Liza e speriată, Sou- Chong resemnat îi cere iertare pentru cuvintele mai grele rosite de el. Bate de 5 ori din gong .. Se adună eunucii împreună cu Nuky și doamnele din palat. Acesta se adresează  acestora: „ Străinii au voie să părăsească palatul, Din acest moment nimeni nu are voie să-i urmărească. Întoarceți-vă privirea de la ei ”

Am ajuns la despărțirea celor patru suflete întristate fiindcă probabil nu se vor mai vedea vreodată.

Gustav și Liza ies din palat, Mi și Sou Chong rămân uitându-se după ei, apoi cu medalionul primit în dar, îngenunchează cântând acompaniat de un violoncel, prima strofă din celebra arie „Tu ești iubirea mea”. Apoi, ultimele fragmente printre lacrimi cântate sunt „ Taci și zâmbește –ntotdeauna/ Și dorul să-l ascunzi ca pe-o taină a ta ” Dar… viața merge mai departe, aceasta trebuie să fie filozofia destinului nostru mulțumind mereu lui Dumnezeu pentru tot ce ne-a dăruit cu atâta mărinimie.

Cortina coboară pentru un foarte scurt popas după care reluăm veselia și bucuriile vieții la cortină ridicată.  Tot corul și toți soliștii vor melodia aplauzelor: „Eu cu tine, tu cu mine/ La un fel suntem/ Diferența de culoare nici n-o mai vedem/ Eu cu tine tu cu mine/ Azi și peste tot/ Eu te iubesc, tu mă iubești și asta este tot”.

În finalul operetei, doresc să adresez  câteva cuvinte de mulțumire  tuturor participanților la  acest spectacol: maestrului de lumini – Theodor Petricilă; maestrului de sunet – Denis Mustafa;  pianistelor – Silvia Țigmeanu, Natalia Gribinic, Andrada Ștefan , maestrului de cor – Adrian Stanache, dirijorului Tiberiu Dragoș Oprea, șefului de producție – Nicoleta Onaș, membrilor croitorie, tapițerie, tâmplărie, bufatorie și modistei; tuturor mașiniștilor. Am lăsat la urmă, dar nu în ultimul rând baletul, inițiat de maestrul coregraf Mihai Mândruțiu  ce  a adus o notă de culoare, prospețime, profesionalism și grandoare. Un om minunat, o carieră de excepție și  în continuare PASIUNE, PASIUNE, PASIUNE. Mulțumesc  din inimă pentru minunata colaborare cu teatrul de la malul mării, cu valurile mereu neobosite de a ne încânta liniștea interioară.

Mulțumesc  DOAMNEI  DANIELA VLĂDESCU pentru invitația de a regiza acest spectacol și pentru încrederea acordată. Există o singură cale de mulțumire : DĂRUIREA MEA CU TOATĂ INIMA ÎN ACȚIUNEA NEOBOSITĂ DE A CREEA.

Admir SCENOGRAFIA, COSTUMELE și BUNUL GUST AL CULORILOR și ce  să zic mai mult decât un MARE BRAVO  și  SINCERE FELICITĂRI ÎNCĂRCATE CU IUBIRE. ȘI…. asta este esența: DOUĂ FOSTE CÂNTĂREȚE  DE OPERĂ AU CLĂDIT ALĂTURI DE MIHAI MÂNDRUȚIU UN REGAL REMARCABIL.

Conf. Univ. Dr. Lucia Cicoară Drăgan – Regizor de operă

Sari la conținut