Nunta lui Figaro W.A. Mozart

Sâmbătă, 14 mai 2022, ora 19:00

Sala Teatrului

3 ore 30 min, 3 pauze

Operă

”Nunta lui Figaro” (conform titlului original ”Le nozze di Figaro”, înregistrată K 492 în catalogul operelor lui Mozart) este o operă a cărei muzică a fost compusă de Wolfgang Amadeus Mozart pe un libret scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat și bazat pe comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera absolută a operei a avut loc la 1 mai 1786, la „Burgtheater” din Viena.

Artiști

Distribuție

Regia artistică ȘTEFAN NEAGRĂU
Scenografia EUGENIA TĂRĂȘESCU-JIANU

Soliști
MARIUS EFTIMIE, AKIKO HAYAKAWA Japonia, DANIEL POP București, SILVIA SIMIONESCU, GABRIELA DOBRE, LEONARD BERNAD București, MAGDA MARCU, MARIUS TURTOI, MĂDĂLIN BĂLDAU, LAURENȚIU SEVERIN, MIHAELA IONESCU, MIRCEA GĂVAN

Conducerea muzicală KOICHI INOUE Japonia
Maestru cor ADRIAN STANACHE

Media

Galerie foto

Despre

Rezumat

Contele i-a oferit lui Figaro şi Suzannei o cameră în vecinătatea propriului său apartament, spre nemulţumirea lui Figaro. Pajul Cherubino o imploră pe Suzanna să intervină pe lângă Contesă pentru a obţine iertarea Contelui, care îl surprinsese făcându-i curte fiicei grădinarului. Cherubino ascultă fără voie declaraţiile galante făcute de Conte Suzannei. Intră Basilio, maestrul de muzică al Contesei, şi după câteva momente atât Contele cât şi Cherubino ies din ascunzători, spre stupoarea intrigantului Basilio şi disperarea Suzannei. Furios, Contele îl pedepseşte pe Cherubino pentru greşelile şi indiscreţia sa, trimiţându-l ofiţer în regimentul său. Figaro şi Suzanna îi cer binecuvântarea. Marcellina şi Bartolo vor însă ca, în contul banilor datoraţi mai de demult, Figaro să-şi respecte promisiunea de a se căsători cu Marcellina, dar se descoperă că erau de fapt părinţii lui Figaro, răpit în copilărie dintr-un castel.

Contesa îşi plânge soarta de a fi neglijată de infidelul soţ. Ea pune la cale o farsă, schimbându-şi rochia cu cea a Suzannei. Veşnic îndrăgostit, Cherubino îi cântă Contesei canzoneta compusă special. Când Contele bate la uşă, Cherubino se ascunde în budoar, Contesa îi trezeşte bănuieli soţului care o obligă să iasă împreună din cameră. Cherubino sare pe fereastră, Suzanna îi ia locul, Contele o găseşte acolo şi este nevoit să-i ceară iertare pentru bănuială.

În grădină, Figaro descoperă biletul trimis de Conte Suzannei şi este convins de infidelitatea acesteia. Suzanna apare îmbrăcată în rochia Contesei, iar Cherubino îi face curte Contesei, crezând că este Suzanna, Contele îi descoperă şi, victorios, o cheamă în pavilion pentru a-i arăta ‚vinovaţii’. Figaro recunoaşte vocea Suzannei, dar continuă jocul, astfel încât Contele se retrage cu presupusa Suzanna, iar el se preface că o curtează pe Contesă. Contele cheamă oamenii din castel pentru a o demasca pe infidelă, dar constată cu stupoare întreaga farsă, şi îi cere iertare soţiei. Căsătoria lui Figaro cu Suzanna poate avea loc, în sfârşit, spre bucuria tuturor.