FLAUTUL FERMECAT

W.A. Mozart

Operă în 2 acte

Duminică, 4 noiembrie 2018 – ora 18.30 – Sala Teatrului

Descriere

Actul I

Prinţul Tamino, venind dintr-o ţară necunoscută, se rătăceşte în împărăţia Întunericului şi este atăcat de un şarpe uriaş. Cele 3 doamne din suita Reginei Nopţii, ce domină această împărăţie, ucid cu suliţele lor şarpele salvându-l pe tânăr. După ce îşi revine din această spaimă, prinţul Tamino este surprins de apariţia stranie a lui Papageno, omul-pasăre, care se laudă că el este cel care a ucis şarpele. Doamnele reginei îl pedepsesc punându-i un lacăt la gură, iar lui Tamino îi dăruiesc un portret al Paminei, fiica Reginei nopţii ce a fost răpită de către Sarastro şi dusă pe tărâmul luminii şi înţeleciunii. Tamino se îndrăgosteşte de chipul suav al Paminei. Apare însăşi Regina Nopţii care îi cere prințului să-i salveze fiica. Doamnele ei îi ordonă lui Papageno să îl însoţească pe tânăr. Îi vor ocroti în drumul lor către Sarastro 3 copiii, o cutie cu clopoţei şi un flaut fermecat. În palatul lui Sarastro Pamina este păzită de negrul Monostratos, un sclav ce o terorizează pe tânăra fată cu dragostea lui. Intrând cu prinţul în palat, Papageno o zăreşte pe Pamina, o recunoaşte după potret şi îi spune că în curând Tamino o va elibera. Condus de cei 3 copii Tamino pătrunde în Templul lui Sarastro şi descoperă prin discuţia pe care o are cu un sacerdot că Sarastro nu este un monstru crud, aşa cum l-a descris Regina Nopţii, ci stăpânul Templului dragostei şi înțeleciunii. Voci misterioase îl anunţă pe Tamino că Pamina trăieşte. Papageno și Pamina pornesc în căutarea lui Tamino vrând să fugă din Templu, dar sunt prinşi de Monostratos şi sclavii săi. Clopoţeii fermecaţi ai lui Papageno îi îndepărtează ca prin minune. Se aud semnale ce anunţă sosirea lui Sarastro. Pamina mărturiseşte acestuia că a vrut să fugă din templul său. Monostratos îl aduce pe Tamino în faţa stăpânului. Astfel prinţul o vede pe Pamina, Sarastro porunceşte ca cei 2 străini, Tamino şi Papageno să fie conduşi în templul încercărilor spre a fi supuşi probelor de virtute.

 Actul II

Sacerdoţii convocaţi de Sarastro hotărăsc să împiedice răpirea Paminei de către Regina Nopţii, urmând ca Tamino, dacă va trece cu bine prin toate încercările să obţină mâna frumoasei fete. Noaptea, în faţa templului, Tamino şi Papageno sunt supuşi primei probe, cea a tăcerii. Papageno, speriat de ideea încercărilor prinde curaj atunci când i se promite o fată ce-i seamănă întru totul şi pe care o cheamă Papagena. Apar cele 3 doamne ale Reginei Nopţii care, cu gânduri ostile încearcă să-i facă pe tineri să vorbească pentru a pierde proba tăcerii. Tamino rămâne ferm. În grădina unde se odihnea Pamina apare Monostratos care doreşte să-i obţină dragostea cu forţa. Regina Nopţii îl îndepărtează. Pamina este foarte surprinsă de sosirea mamei sale pe tărâmul înţelepciunii. Regina îi dăruieşte un pumnal cu care să-l ucidă pe Sarastro şi să-i smulgă de la piept discul soarelui. Monostratos surpinde discuţia având astfel un motiv în plus să fie şi mai insitent cu Pamina. În incăperile Templului Papageno şi Tamino suportă în continuare proba tăcerii. Pamina este dezamăgită de faptul că iubitul ei nu îi adresează nici un cuvânt, iar Papageno care este foarte vorbăreț, întâlneşte o bătrână și abia aşteaptă să vorbească cu ea, neştiind că aceasta este însăşi perechea sa, Papagena. Tamino şi Pamina au ajuns la cele mai importante încercări: trecerea prin foc şi apă. Flautul fermecat îi apără unindu-i pe veci. Papageno, care nu a făcut faţă probei tăcerii o pierde pe Papagena şi vrea să se spânzure. Cei 3 copii şi clopoţeii i-o vor aduce înapoi. Regina Nopţii şi cele 3 Doamne conduse de Monostratos fac încă o încercare de a pătrunde în templul lui Sarastro şi de a o răpi pe Pamina. Forţa luminii este însă mult mai puternică. Tamino şi Pamina, Papageno şi Papagena vor rămâne în templul iubirii şi înţelepciunii pentru totdeauna.

Regia artistică ȘTEFAN MUNTEANU

Scenografia ADRIANA URMUZESCU

Conducerea muzicală RADU CIOREI

 

Soliști DORU IFTENE, MARIUS EFTIMIE, LAURA EFTIMIE, GEORGIANA MEDELEANU debut, CONSTANTIN ACSINTE, SILVIA SIMIONESCU debut, MIHAELA IONESCU, STELA SÎRBU, LUCIA MIHALACHE, MARIA CERNAT, MAGDA MARCU, GABRIELA DOBRE, ANTON ZIDARU București, IULIA STĂNEI, CĂTĂLINA POSTOLACHE, ELENA PĂUNESCU, LAURENȚIU SEVERIN, BOGDAN OCHEȘEL, ADRIAN BĂDILĂ, MĂDĂLIN BĂLDĂU, CRISTIAN PARMAC, PETRE BULGARU

Maestru cor ADRIAN STANACHE

Soprana Laura Eftimie a absolvit Facultatea de Arte Secţia Canto a Universităţii “Ovidius” la clasa prof. Ioan Ardelean şi studiile de Masterat ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti la clasa prof. Georgeta Stoleriu. Este laureată la numeroase concursuri naţionale şi internaţionale de Canto şi are o bogată activitate artistică, susţinând numeroase recitaluri şi concerte atât în ţară cât şi în străinătate. În prezent este profesor de canto la Colegiul Naţional “Regina Maria” din Constanţa şi solistă TNOB “Oleg Danovski”. Din repertoriul său amintim: Regina Nopţii – “Flautul Fermecat”, Violetta – “Traviata”, Zerlina – “Don Giovanni”, “Gilda – “Rigoletto”, Anina – “O noapte la Veneţia”, Rosalinde – “Liliacul”, ş.a.

Absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică, secţia canto clasic. Colaborează cu teatre precum: Opera de Toulon Franţa, Teatrul Perez Galdoz Las Palmas de Gran Canaria din Spania, Centrul Naţional Artele Spectacolului din Mumbai India. Repertoriul său cuprinde opere celebre precum: “Tosca”, “Traviata”, “Bărbierul din Sevilla”, “Madama Butterfly”, “Liliacul”, “Văduva Veselă”, “Contesa Maritza”, ş.a.

În galeria dirijorilor de astăzi, personalitatea muzicală a lui Radu Ciorei se caracterizează în cei 40 de ani de activitate dirijorală, prin împletirea armonioasă, în ţară şi în străinătate, a celor două specialităţi de bază ale profesiei – dirijatul simfonic şi spectacolul de operă. Preocupările sale repertoriale apar, în acest sens, dintre cele mai notabile: de la Mozart, Beethoven, Rossini, Verdi, Puccini, Prokofiev, până la lucrările contemporane, Radu Ciorei a asimilat şi tălmăcit cu remarcabilă măiestrie un vast repertoriu liric şi simfonic, inclusiv prime audiţii de muzică contemporană. Discipol al maestrului Emil Simon la Academia de Muzică din Cluj, Radu Ciorei îşi desăvârşeşte pregatirea dirijorală în Germania cu reputaţi maeştri ai baghetei precum Igor Markevitch, Kurt Masur, Otmar Suitner. Traiectoria profesională cuprinde posturile de dirijor la Teatrele de Operă din Craiova şi Constanţa (1980 – 1989), iar din 1989 şi de director al Teatrului Liric din Constanţa. Din 1991 este dirijor permanent şi director al Orchestrei Simfonice constănţene. În România a desfăşurat o bogată activitate muzicală interpretativă, dirijând spectacole de operă şi concerte simfonice în toate centrele muzicale ale ţării. A realizat înregistrări la RTV, fiind de asemenea, laureat al concursurilor naţionale de interpretare dirijorală. În străinătate, Radu Ciorei a dirijat concerte simfonice în Belgia, Germania, SUA, Bulgaria, Portugalia, Turcia, Coreea de Sud, Argentina, Franţa, Salvador, Bermuda, etc. Începând cu 1991, a fost director artistic al Festivalului Internaţional “Marea Neagră” şi din 1992 al Festivalului Româno – American, festivaluri care s-au desfăşurat pe parcursul a 10 ani la Constanţa. Din anul 1994 este director onorific al “Seoul Symphony Orchestra” din Coreea de Sud. Sub conducerea sa, Orchestra simfonică din Constanţa a dobândit în 1995 statutul de Filarmonică – în componenţa căreia a luat fiinţă şi un cor, noua instituţie numindu-se Filarmonica “Marea Neagră”. Din 2004 este dirijor al “Teatrului Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski”.

Galerie foto

Fotografii realizate de Corina Radu