Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski Constanţa

Ministerul Culturii și Patrimoniului Național

Contact

Adresă:Str. Mircea cel Bătrân, nr. 97, Constanța, România

Secretariat: (+4) 0241 480-300 / Fax: 004.0241.615.080

Studii Muzicale: 004.0241.480.301

Agenţia de bilete - Rezervări: (+4) 0241 481-460

Program agenţie: Luni-Vineri: 10-17

+

Peer Gynt

Muzica: Edvard Grieg

După poemul dramatic omonim de: Henrik Ibsen

Regia, coregrafia şi libretul: Gheorghi Kovtun – artist emerit al Federaţiei Ruse

Costume: Eugenia Tărăşescu Jianu

Decoruri: George Georgescu-Piteşti

Fotografii: Bebe Pitei

Premiera poemului dramatic Peer Gynt, cu muzica de scenă de Edward Grieg (două suite, fiecare în câte patru părţi), a avut loc la 24 Februarie 1876, la Teatrul Cristiania din Copenhaga, cu Henrik Klausen în rolul titular, cu un succes răsunător. De atunci, mulţi coregrafi au fost inspiraţi de figura cvasi-legendară a ţăranului norvegian din secolul al XX-lea şi de avatarurile lui imaginate de Ibsen. Baletele lor au atras, în general, atenţia publicului şi a presei, revista „Dance Magazine” apreciind că „doar arareori şi numai în anumite părţi, coregrafia a reuşit să se ridice la valoarea poemului lui Ibsen şi muzicii lui Grieg”.

În ţara noastră, la Opera Naţională, baletul „Peer Gynt” s-a bucurat de numeroase aprecieri favorabile pe la mijlocul anilor ’80. Compania de balet a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” a prezentat în premieră naţională, varianta reputatului coregraf rus Gheorghi Kovtun, cunoscut publicului constănţean prin spectacolele montate aici: Spărgătorul de nuci şi Arlechinada.

Coregraful rus operează, cu ocazia acestei producţii a cărei premieră mondială a avut loc la 5 aprilie 2005 pe scena Teatrului Academic de Operă şi Balet „M.P.Musorski” din Saint-Petersburg, câteva schimbări semnificative care pun in valoare simbolismul şi  implicaţiile filosofice ale dramei lui Ibsen. Astfel, timpul şi locul acţiunii suferă o translaţie, mai devreme, către epoca vikingilor scandinavi, iar coregraful nu mai este atât de mult interesat de schimbările externe, obiective de situaţie, cât de metamorfozele lumii interioare a eroului, de dinamica fascinantă a căutărilor spirituale pentru a-şi găsi ego-ul, destinul şi locul în lume. Ibsen sugerează un caleidoscop geografic al călătoriilor lui Peer Gynt; Kovtun, o deplasare metaforică a eroului în diferite sfere simbolice, Regatul Cerului, al Mării şi al Munţilor, semnificând, cu trolii convenţional personificaţi, Aerul, Apa şi Pământul. Uzând de tendinţele contemporane ale artei coregrafice, care nu povesteşte ci sugerează, coregraful imaginează o perpetuă căutare a eternului feminin personificat pe rând în Ingrid – Fata Verde, Solveig, Fata Mării, Fata Cerului, iubite şi abandonate pe rând de erou revenit pe pământ, pentru a-şi găsi liniştea la picioarele credincioasei Solveig.

Peer Gynt este un balet care supune mişcarea reliefării unei idei, idee general umană superbă, ideea Ibsen-Kovtun înveşmântată în dans, pe minunatele acorduri ale lui Grieg: când trebuie să dea socoteală în faţa propriei conştiinţe, despre binele şi răul făcute în viaţă, eroul înţelege că în dorinţa lui de a se elibera de prejudecăţi, de a se regăsi pe sine însuşi, şi-a risipit în realitate viaţa fără folos, urmând să işi piardă astfel sufletul.

 

   Actul I

Peer Gynt, un tânăr frumos şi voinic este cunoscut de către locuitorii satului norvegian Haegstad ca un visător şi aventurier incorigibil. La nunta tinerilor Mas Mon şi Ingrid, el o seduce pe frumoasa Solveig, venită dintr-un sat de munte. Mai mult, răpeşte mireasa, pe Ingrid, şi o duce într-un sălaş de munte, departe de sat. Aici se consumă iubirea ilegitimă a celor doi tineri, în timp ce Solveig rămâne singură cu inima frântă.

Dimineaţa devreme Peer Gynt se plimbă nervos, ştiind că a făcut o prostie. În zadar îl imploră Ingrid să rămână cu ea şi să o iubească, Peer Gynt o respinge fără milă. Astfel, eroul nostru îşi începe avatarurile căutării dragostei eterne, perfecte, iluzorii.

Clocotind de furie şi de dorinţa răzbunării, cu ajutorul tatălui ei Şamanul, rege al adăncurilor, Ingrid se transformă în Fata Verde. Şamanul blestemă fărădelegea şi invocă pedepsitor puterea tenebrelor, simbolizată prin doi diavoli.

Pas de trois Rege – Ingrid ( Fata Verde ) – Peer Gynt; Şamanul îi oferă coroana regală lui Peer Gynt, atât de dornic de a face lucruri extraordinare, cu condiţia să o ia în căsătorie pe fiica sa. Peer Gynt începe a vedea parcă mai clar ce se întâmplă în jurul lui, iar dansul liliecilor şi mai ales atingerea diavolilor îi induc ideea că împărăţia adâncurilor este o lume vrăjită. În zadar fac trolii preparative pentru nuntă. Peer Gynt îi alungă şi fuge, salvat de bătăile clopotelor bisericii.

Apare Solveig, rază de lumină şi speranţă venită din lumea cunoscută a lui Peer Gynt. În iluzia în care eroul nostru se complace, Solveig este singura dovadă a realităţii pe care  el nu ştie încă să o aprecieze.

 

   Actul II

Peer Gynt îşi îndreaptă gândurile spre imaginea mamei lui, Aase. La rândul ei Aase, presimţindu-şi sfârşitul, se frământă plină de dragoste maternă: cum se va descurca oare fiul ei făra ea?

Multiple planuri ale realităţii şi ficţiunii se întretaie iarăşi. Solveig îl aşteaptă credincioasă, Ingrid (Fata Verde) îl urmăreşte cu asiduitate şi apare însoţită de un copil. Este copilul lui sau poate un drac?

Pas de quatre Peer Gynt – Ingrid – Solveig – Diavolul apoi Pas de trois Peer Gynt – Ingrid – Diavolul. Să fie viaţa cu toate complicaţiile ei sau mai degrabă sunt iluziile lui Peer Gynt seducătorul?

Monolog Peer Gynt. Si din nou imaginea mamei purtate pe sanie, bătrână, pe moarte.

„Nu muri mamă, pare a spune Peer Gynt, mai bine bate-mă cu nuiaua si hai să dansăm ca înainte!” Ca simbol al dispariţiei celei dragi, Peer Gynt rupe cu durere nuiaua, ultima lui legătură rămasă cu mama.

Îl regăsim pe Peer Gynt în împărăţia mării. De astă dată eterna Ingrid apare sub imaginea fetei atotputernicului Neptun. Frumuseţea adâncurilor îl tulbură şi îl încântă pe erou.

Ingrid a aruncat o altă vrajă asupra lui. Neptun îi oferă toate bogăţiile mării, perle şi corali, cu aceeaşi condiţie sine-qua-non: să rămână permanent cu fata lui. Amintirea lui Solveig îl readuce la realitate. Are viziunea unui peşte monstruos care îl înghite. Respinge masca de corali şi de alge. Marea se învolburează, Neptun vrea să îl pedepsească pe nerecunoscătorul care refuză condiţia minunată de fiinţă acvatică.

Nefericitul Peer Gynt este devastat. Nu şi-a găsit împlinirea nici pe pământ, nici sub pământ şi nici în apă. Îngerii îl poartă acum cu sania spre cer. Încă o încercare, poate ultima a aventurierului nostru acum îmbătrânit.

În cer. Nici aici nu scapă de ispită: este aceeaşi Ingrid, de astă dată Fata Cerului. Duet de atracţie: Ingrid – Peer Gynt. Apoi amintirea compensatoare a mamei. Peer Gynt dansează cu cei trei îngeri şi cu mama sa. Răutăcioasă Ingrid  îi reaminteşte că este bătrân iar Peer Gynt, într-o criză de disperare îi mărturiseşte mamei că s-a săturat de viaţă, de aventuri, că a obosit şi că vrea să moară.

La rugămintea mamei care îi cere să mai trăiască, Peer Gynt se întoarce pe pământ, în satul natal. Localnicii, mai în vârstă şi ei, nu şi-l mai amintesc. Numai Solveig, aşteptându-l credincioasă (cântecul lui Solveig) îl recunoaşte, deşi a orbit de atâta plâns.

 Duet Peer Gynt – Solveig: dans de împăcare, de fericire finală. El o ridică spre cer cu un gest simbolic: Solveig reprezintă puritatea şi frumuseţea eternă a feminităţii !

NextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnailNextGen ScrollGallery thumbnail
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-125
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-120
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-115
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-114
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-109
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-3
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-118
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-34
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-28
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-1
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-19
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-15
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-13
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-136
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-139
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-140
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-141
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-143
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-145
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-421
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-147
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-148
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-420
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-418
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-160
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-162
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-164
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-166
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-167
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-395
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-169
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-170
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-171
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-172
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-386
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-231
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-234
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-237
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-240
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-243
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-250
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-253
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-261
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-269
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-278
peer-gynt-bebe-pitei-3-06-2006-291

Următoarele spectacole

Nu există evenimente programate pentru perioada următoare.

Articole recente