Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski Constanţa

Ministerul Culturii și Patrimoniului Național

Contact

Adresă:Str. Mircea cel Bătrân, nr. 97, Constanța, România

Secretariat: (+4) 0241 480-300 / Fax: 004.0241.615.080

Studii Muzicale: 004.0241.480.301

Agenţia de bilete - Rezervări: (+4) 0241 481-460

Program agenţie: Luni-Vineri: 10-17

+

Bărbierul din Sevilla (Gioachino Rossini)

Bărbierul din Sevilla (în italiană Il Barbiere di Siviglia ossia L’inutile precauzione) este o operă bufă în trei acte, compusă de Gioachino Rossini în 1816 avându-l ca figură centrală pe Figaro. În unele situații, actul întâi și al doilea se interpretează fără pauză, și sunt luate drept primul act, iar al treilea drept al doilea act. Alte personaje la fel de importante sunt Rosina, Don Basilio, Doctorul Bartolo și Contele Almaviva. Personajele secundare sunt Bertha, Fiorello. Acțiunea se petrece în Sevilla (Spania), la jumătatea secolului al XVIII-lea. Aceasta operă a fost inspirată din nuvela lui Pierre Beaumarchais cu același nume.

Următoarele reprezentaţii:

Sâmbătă, 07.07.2012, ora 19.00

Caseta tehnică


Regia artistică: Ştefan Muntean
Scenografia: Eugenia Tărăşescu Jianu
Media artist: Isa Aidin
Conducerea muzicală: Gheorghe Stanciu
Maestru cor: Adrian Stanache
Asistent regie: Maria Ţoropoc
Pregatirea muzicală: Natalia Gribinic / Daniel Sărăcescu
Regia tehnică: Paul Lăcătuşu / Adrian Renea


Contele Almaviva, îndrăgostit de frumoasa Rosina, pupila doctorului Bartolo,cântă o serenadă sub ferestrele iubitei sale. Chemarea sa înflăcărată rămâne însă fără răspuns. Tânăra Rosina e păzită cu strășnicie de tutorele ei care intenționează să o ia în căsătorie pentru a intra în posesia averii fetei. Melancolia contelui e risipită însă de venirea lui Figaro, bărbierul, doctorul, muzicantul și poetul, iubit de toată Sevilla. Șiretenia, vestita lui istețime, priceperea vor fi puse în slujba contelui. Iată însă că Rosina își face apariția în balcon, lăsând să-i cadă un bilet care ajunge – spre disperarea lui Bartolo – în mâinile contelui Almaviva. îngrijorat, Bartolo se grăbește să plece spre Basilio, maestrul de muzică al Rosinei, însărcinat să aranjeze nunta tinerei fete cu bătrânul ei tutore. în mintea lui Figaro se naște un plan. Profitând de sosirea unui regiment în oraș, contele va îmbrăca haina militară și astfel travestit va merge la locuința lui Bartolo, cerând să fie încartiruit. Contele își va putea întâlni în sfârșit iubita.
Zăvorâtă în casă, Rosina scrie câteva rânduri pe care intenționează să le trimită, prin Figaro, iubitului ei Lindoro, căci acesta este numele sub care Almaviva i s-a prezentat. Figaro sosește, dar se ascunde auzind vocea lui Bartolo, care însoțit de Basilio se întoarce acasă. Don Basilio îl anunță pe prietenul său de sosirea contelui Almaviva în oraș și-l sfătuiește să scape de el folosind arma calomniei. întorcându-se, Figaro obține pentru stăpânul său scrisoarea Rosinei, asigurând-o totodată pe tânăra fată de sentimentele înflăcărate ale lui Lindoro. Observând lipsa unei coli de hârtie, precum și pata de cerneală de pe degetul Rosinei, Bartolo îi reproșează îndrăzneala de a fi scris o scrisoare fără știrea lui. Pe scară se aude un vacarm îngrozitor. îmbrăcat într-o haină militară, prefăcându-se beat, Almaviva cere să fie găzduit în casa doctorului. Cearta ce izbucnește între el și Bartolo, care face tot posibilul să-l alunge, se transformă într-un adevărat scandal, în urma căruia Almaviva e gata să fie arestat de gărzile care și-au făcut apariția atrase de zgomot. Dezvăluindu-i ofițerului gărzii adevăratul său nume, Almaviva e lăsat să plece.

Sfătuit de Figaro, Almaviva face o nouă încercare de a-și vedea iubita. Sub numele Alonso, el se prezintă lui Bartolo ca trimis al lui Basilio care, fiind chipurile bolnav, l-a desemnat să-l înlocuiască la lecția de muzică. Bănuitor, Bartolo cere să asiste la lecție, dar pentru a le da celor doi îndrăgostiți prilejul de a fi singuri, Figaro îl îndepărtează sub motivul că trebuie să-l bărbierească. Totul e compromis de apariția lui Basilio; o pungă cu aur strecurată de Almaviva îi câștigă însă tăcerea. Dându-și seama că e înșelat, Bartolo îl dă afară pe conte și pe istețul bărbier, trimițându-l în grabă pe Basilio după notarul care trebuie să încheie fără nici o întârziere căsătoria lui cu Rosina. Intențiile bătrânului nu sunt pe placul Berthei, guvernanta Rosinei, care își exprimă dezaprobarea. Bătrânul doctor caută apoi să-și convingă pupila că Figaro și Lindoro nu urmăresc altceva decât să o răpească pentru contele Almaviva. Crezându-se înșelată, Rosina îi mărturisește că era gata să fugă la miezul nopții ajutată, bineînțeles, de Figaro și de cel pe care-l credea îndrăgostit de ea. Fără a mai pierde nici o clipă, Bartolo pleacă să aducă gărzile pentru a-i surprinde și aresta pe cei doi cutezători. Cu ajutorul unei scări, Contele și Figaro pătrund în casă. Rosina îl copleșește însă cu reproșuri amare pe cel despre care crede că a trădat-o, dar află cu surprindere că Lindoro – care o iubește cu pasiune – este una și aceeiași persoană cu contele Almaviva. întorcându-se cu notarul, Basilio acceptă în schimbul unui inel prețios să fie martor la căsătoria Rosinei cu Contele Almaviva. Doctorului Bartolo, care sosește prea târziu, nu-i rămâne decât să se consoleze cu gândul că Almaviva a renunțat la zestrea Rosinei.