Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski Constanţa

Ministerul Culturii și Identității Naționale

Contact

Adresă:Str. Mircea cel Bătrân, nr. 97, Constanța, România

+

BALADA „UN SECOL DE MUZICĂ”

Când: Înapoi la Calendar 9 mai 2018 @ 19:00 - 20:00
Unde: Teatrul Naţional de Operă şi Balet
Preţ: 8 lei pentru copii şi elevi, pe baza carnetului de elev vizat la zi; - 15 lei pentru pensionari şi studenţi, pe baza talonului de pensie şi a carnetului de student vizat la zi; - 20 lei, 25 lei, 30 lei, 40 lei, în funcţie de locul ocupat în sal
Contact: Agenţia de bilete - Rezervări
0241-481460
Categorie: Recital

Solişti

ALEXANDRU TOMESCU  vioară

ANGELA DRAGHICESCU  pian

Corala „CANTUS MUNDI”

ÎN PROGRAM

 Mihail Jora – Mica suita , op. 3 pentru vioara si pian (1917)

Dinu Lipatti – Tema cu variatiuni din Sonatina op.1 (1933)- Dedicatie: „A Monsieur Mihail Jora”

 George Enescu – Legenda (1906)

 George Enescu – Aubade (1899)

George Enescu – HoraUnirii pentru vioara si pian (1917)

Constantin C. Nottara – Siciliana pentru vioara si pian, op. 1, No. 1 (1925)

Dedicatie: Maestrului George Enescu

Mircea Chiriac – Serenada pentru vioara si pian (1937)

Dumitru Capoianu – Habanera (1987)

Tiberiu Olah – Sonatina pentru vioara si pian (1953)

Ciprian Porumbescu – Balada cu cor (aranjamentGrigoreCudalbu) (1880)

ALEXANDRU TOMESCU  Violonist

Un om. O vioară. Aceste două coordonate sunt suficiente pentru a crea un Univers. Iar când omul este Alexandru Tomescu, iar vioara este un Stradivarius, se naşte un Univers locuit de creaturi sonore fascinante care se desprind din culoare şi densitate sonoră, toate menite să subjuge publicul aflat în sală.

Alexandru Tomescu a dovedit că poate îmblânzi orice formă de muzică, mai ales după proiectul „Paganini – înger sau demon”, care a marcat un hotar în cariera lui. A fost momentul în care violonistul şi-a regândit identitatea şi care marchează o cotitură radicală în drumul pe care Alexandru Tomescu a pornit acum câţiva ani, acela spre schimbarea percepţiei existente în România asupra muzicii clasice. Într-adevăr, de când a revenit în ţară, după studii în Elveţia cu Tibor Varga şi Statele Unite ale Americii cu Eduard Schmieder, Alexandru a dorit să demonstreze că muzica clasică este o fereastră spre armonia cu sine şi cu celălalt, o lume deschisă tuturor şi că fiecare merită şansa de a o explora.

După o mai mult decât fructuoasă carieră realizată în Europa și în lume, presărată cu succese în săli precum Théâtre des Champs Elysées – Paris, Carnegie Hall – New York sau Metropolitan Arts Centre – Tokio, sub bagheta unor Maeştri precum Valery Gergiev, Kurt Masur sau Christoph Eschenbach, Alexandru a revenit în România, unde s-a implicat în organizarea unor turnee naţionale de muzică clasică, realizate exclusiv din fonduri private. A înţeles că neconvenţionalul, ca îmbinare între profesionalism şi inovaţie este cheia pentru a atinge publicul larg, drept pentru care a devenit protagonistul unor evenimente–pilot în lumea muzicală românească: a cântat pe Stradivarius într-o staţie de metrou, pentru a dovedi că există o însemnată receptivitate pentru muzica de calitate; a cântat într-o pădure pentru a milita împotriva exploatării iraţionale a domeniului forestier. A cântat în faţa unei case în ruine, pentru a stopa distrugerea clădirilor aflate în Patrimoniul Naţional. A cântat cu scopul adunării de fonduri pentru Asociaţia Nevăzătorilor din România sau pentru protezarea auditivă a copiilor cu deficienţe de auz. Este printre primii artişti care şi-a făcut o misiune clară din a purta mesajul muzicii clasice în oraşe româneşti în care nu există filarmonici. Este suficient ca numele său să apară pe un afiş pentru ca biletele să se epuizeze cu zile întregi înainte de evenimentul respectiv.

Alexandru Tomescu nu se rezumă doar la a cânta în faţa publicului său, ci cultivă un dialog intens cu acesta, fie de pe scenă, explicând ce cântă, fie prin interviurile pe care le acordă la televiziunile şi radiourile de specialitate şi nu numai. Fie că vocea se aude la Radio România Muzical sau la Radio Guerrilla, fie că vorbele sale sunt tipărite în Dilema Veche sau în revista Viva!, el explică ce înseamnă să fii artist în România secolului XXI, ce surse îi hrănesc inspiraţia şi de ce muzica clasică merită o şansă.

Angajamentul pe care şi l-a asumat în momentul în care a primit vioara Stradivarius Elder-Voicu, în 2007 a fost acela de a familiariza un număr cât mai mare de români cu sunetul splendidului instrument. După o serie aproape neîntreruptă de concerte desfăşurate în România și în lume, numele violonistului și al viorii sale au devenit sinonime perfecte.

ANGELA DRĂGHICESCU Pianistă

Apreciată de presa internatională ca o pianistă „elegantă și spectaculoasă“ (New York Times) demonstrând “…o suplețe a artei acompaniamentului, cu totul inedită” (Frettabladid, Islanda), pianista Angela Drăghicescu și-a stabilit rapid o reputație internațională ca unul dintre cei mai importanți tineri pianiști originari din România.

Angajamente recente au inclus recitaluri pe scenele prestigioase ale lumii precum Carnegie Hall din New York, Kennedy Center (Washington, D.C.), Benaroya Hall (Seattle Symphony); Concertgebouw din Amsterdam, Salle Gaveau din Paris, Rudolfinium la Praga, Filarmonica George Enescu din București, și Harpa în Islanda. A colaborat cu personalități ale lumii muzicale internaționale în recitaluri și masterclass-uri. Printre colaborările de excepție se numară Maxim Vengerov, concertmaestrul Filarmonicii din New York, Frank Huang, Liviu Prunaru, violonistul Alexandru Tomescu, Peter Bond (Metropolitan Opera Orchestra), Ahile Liarmankopoulos, (Canadian Brass), fagotistul Keith Buncke (Chicago Symphony), violonceliștii David Requiro și Josephine Knight. Participă în mod frecvent la numeroase festivaluri de muzică  de camera renumite, printre care Aspen Music Festival (SUA), Verbiers (Elvetia), Academia de Arte Interlochen (SUA), Round Top Music Festival (SUA), Seattle Young Artist Artist (SUA), SiPiano (Elveția) și poate fi ascultata frecvent la WQX Radio New York și Classical King FM Seattle.

Din vasta literatură camerală a susţinut în recitaluri programe ce acoperă atât repertoriul clasic, cât şi creaţia modernă şi contemporană. Debutul sau la Carnegie Hall (Weill Recital Hall) a promovat muzica compozitorului contemporan William Bolcom, câștigător al premiului Pulitzer si a două premii Grammy, întorcandu-se pe marea scenă din nou în 2017, pentru a prezenta premiera Americana a sonatinei pentru vioară și pian a marelui pianist, Dinu Lipatti.  A interpretat premierele marilor compozitori de secol XXI precum Augusta Read Thomas și Donald Grantham și a colaborat cu compozitorii William Bolcom, John Corigliano, Dan Welcher și John Mackey.

Un pedagog pasionat, în prezent ocupă funcția de profesor universitar de pian și muzică de cameră la Universitatea din Alabama (SUA), iar anterior a ocupat postul de conferențiar universitar la Universitatea din Puget Sound (Seattle), lector la Conservatorul din Seattle, professor asociat la Washington University si Seattle Pacific University.  Este pianist coordinator de programe musicale pentru distinsa serie Embassy Series din Washington DC, care lucrează îndeaproape cu oficialii Departamentului de Stat American și internațional și unul din acompaniatorii oficiali ai concursului George Enescu.

Angela Drăghicescu și-a început studiile de pian la vârsta de 4 ani cu Marietta Leonte absolvind mai târziu Liceul de Muzica “George Enescu” din Bucureşti, în 2001 a obținut o bursă de studii din partea Guvernului American pentru cursurile de pian ale Universității de Muzică din Louisiana, la clasa marelui pianist Michael Gurt unde și-a obținut diploma de absolvire și de masterat. În 2012 a obţinut titlul de Doctor în Muzică al Universtății de Muzică din Texas la Austin, specialitatea acompaniament și muzică de cameră, la clasa profesoarei Anne Epperson, pianista marelui violinist Jascha Heifetz.

Ultimele articole