Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski Constanţa

Ministerul Culturii și Identității Naționale

Contact

Adresă:Str. Mircea cel Bătrân, nr. 97, Constanța, România

+

Romanța, „maica tuturor genurilor muzicale din România“, celebrată și la Constanța


A fost o atmosferă fermecătoare pe 9 noiembrie, la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“ din Constanța, în cea de-a șasea seară a Festivalului Internațional al Muzicii și Dansului, ediția a 44-a. Și la Marea Neagră, ca și în alte orașe ale României, dar nu numai, a avut loc un concert deosebit, parte a Programului Național de Concerte „Romanța ne unește“, care, în an Centenar, se desfășoară sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural.

Evenimentul a adus pe aceeași scenă laureați ai Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de Aur“ de la Constanța: Mădălin Băldău, câștigătorul Premiului I al Festivalului „Crizantema de Aur“, la ediția jubiliară, a 50-a, din 2017, și Iulian Bratu, cel care, anul acesta, a interpretat „Romanța malului de mare“, pentru care compozitorul Ovidiu Kormornyk a obținut Premiul special la secțiunea Creație, Doru Pantazi și Ionuț Cristinel Boancheș.

Alături de ei s-au aflat alți îndrăgiți artiști tomitani, de la Teatrul „Oleg Danovski“, în repertoriul cărora se află acest gen muzical: Daniela Vlădescu, Mihaela Ionescu și Gabriela Dobre, cărora li s-a alăturat „cu smerenie“, la finalul concertului, Alina Mavrodin Vasiliu. La pian s-a aflat maestrul Lucian Vlădescu, familiar publicului constănțean însă de la pupitrul dirijoral.

Pentru ca atmosfera să fie și mai magică, în programul concertului au fost incluse momente poetice, susținute de actorul constănțean Lică Gherghilescu, care și-a pus în valoare incontestabilul său talent, în emoționantul acompaniament al harpistei Cristina Munteanu.

„Într-o lume atât de globalizată, în care ispitele sunt mari, să nu ne uităm rădăcinile“

Din dragostea fiecăruia dintre dvs. pentru romanța românească, pentru poezia românească, pentru patrimoniul românesc, pentru identitatea noastră, într-o lume atât de globalizată, în care ispitele sunt mari, să nu ne uităm rădăcinile, să nu ne uităm tradițiile, să nu ne uităm acest filon de cântec românesc despre care Anton Pann spunea, în 1836, că este maica tuturor genurilor muzicale din România și că îl avem moștenire de 150 de ani. Așa spunea în 1836“, a spus, în deschiderea concertului, Alina Mavrodin Vasiliu, directorul Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței“ Târgoviște.

Vorbim despre romanța românească așa cum ar trebui să vorbească tot mai multă lume în România, cu respect, cu responsabilitate, pentru că ea a fost slujită de cei mari compozitori români, de cei mai mari interpreți români, de cei mai mari poeți. Este genul muzical dedicat în exclusivitate poeziei românești. A fost slujit de corifeii școlii lirice și, deloc întâmplător, în această seară (n.r. vineri, 9 noiembrie) suntem pe această scenă minunată a Teatrului Național de Operă și Balet «Oleg Danovski» și îi mulțumim cu o reverență doamnei director, Daniela Vlădescu, pentru că este partenerul Programului Național de concerte «Romanța ne unește», cu care celebrăm Centenarul Marii Unirii. Acest program se desfășoară sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural“, a continuat cea care este și directorul artistic al Festivalului Național „Crizantema de aur“.

Imnul național, inspirat de linia melodică a unui „romanț“ celebru

În cadrul concertului de la Constanța, Alina Mavrodin Vasiliu a amintit că la Casa Romanței din Târgoviște, spațiu muzeal unic în România, realizat la inițiativa lui Teodor Vasiliu, și unul dintre cele cinci muzee ale genurilor muzicale din lume, se află un document special, „Romanța… imnului național“. Este vorba despre una dintre cele mai vechi romanțe din România, compusă de Anton Pann, la 1836, pe versurile poetului târgoviștean Grigore Alexandrescu, „La sânul maicei mele“.

Această romanță a circulat 12 ani în Șcheii Brașovului. Era foarte cântată, a devenit un fel de șlagăr de vremuri. Se numea romanț atunci. Așa se numeau în epocă. Cântece de lume, romanțuri. Anton Pann spunea atunci, în 1836, că avem o moștenire de 150 de ani de romanț în lume. Iar după 12 ani, în 1848, Andrei Mureșanu, dorind să găsească o line melodică pentru poezia sa «Un răsunet», a ales această romanță a lui Anton Pann, care avea să devină imnul național al României, «Deșteaptă-te, române!» (…) Este o informație extrem de prețioasă faptul că romanța românească se află în geneza imnului național al României“, a specificat Alina Mavrodin Vasiliu.

Spre exemplificare, a cântat un fragment din romanța „Din sânul maicei mele“.

Argumente pentru înscrierea în Patrimoniul Imaterial Mondial UNESCO

Prin Casa Romanței, prin monografia „Istoria Crizantemei de Aur“, scrisă de soțul său, Teodor Vasiliu,  pe care romanța îi unește din 1991, precum și prin programul „Romanțe ne unește“, Alina Mavrodin Vasiliu a spus că echipa de la Târgoviște dorește să ofere argumente puternice Ministerului Culturii și tuturor organismelor decidente, pe care le invită să ia în considerare romanța ca gen muzical de patrimoniu al culturii naționale, pentru înscrierea ei în Patrimoniul Imaterial Mondial UNESCO.

Programul Național de Concerte „Romanța ne unește“ se desfășoară pe tot teritoriul României și în Republica Moldova. Primul concert a avut loc pe 20 octombrie, în cadrul Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de Aur“, ediția 51, iar cel de-al doilea, la Alba Iulia, pe 28 octombrie.

După cel de-al treilea concert, cel de la Constanța, seria concertelor incluse în programul național „Romanța ne unește“ va continua la Opera Română Craiova, pe 25 noiembrie, și la Chișinău, la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, pe 29 noiembrie.

Sursă foto: Cultură Constanța

Ultimele articole